JKA WF Romania
Asociatia Nationala de Karate

Shotokan

GICHIN FUNAKOSHI

clip_image001

Daca ar trebui sa acordam credit unei singure persoane pentru poziţia de care Karate se bucură în Japonia, acesta ar fi Gichin Funakoshi. Născut în Shuri, Okinawa, si-a început munca de recunoaştere oficială a Karate-ului în Japonia abia în a doua jumătate a vieţii, la vârsta de cincizeci şi trei de ani.

Povestea lui Funakoshi este foarte asemănătoare cu a altor personalităţi ale Karate-ului. Şi-a îceput viaţa ca un copil bolnăvicios şi slab, a cărui părinţi l-au dus la Yasutsune Itosu pentru a lua lecţii de Karate sub îndrumarea lui Yasutsune Azato (Azato este considerat de mulţi ca fiind cauza minţii disciplinate şi a tehnicii lui Funakoshi). Datorită doctorului său, Tokashiki, care îi prescria tratamente bazate pe ierburi împotriva slăbiciunii şi instruirii temeinice venită de la Azato şi Itosu, Funakoshi a început să înflorească. A devenit un bun elev a noilor săi profesori Arakaki şi Matsumura, şi-a dezvoltat cunoştinţele şi şi-a disciplinat mintea.

Când a venit din Okinawa în Japonia în 1922 a rămas printre cei asemenea lui, în dormitorul elevilor, la Suidobata, Tokio. A locuit într-o cameră mică, lângă intrare, având ca îndatorire curăţarea dormitorului în timpul zilei, când elevii erau la cursuri. În timpul serii şi nopţi îi învăţa Karate.

clip_image003După scurt timp, a obţinut suficientă experienţă pentru a-şi deschide propria şcoală în Meishojuku. La scurt timp după aceea şi-a deschis propriul „Shotokan” în Mejiro, astfel având, în sfârşit, un loc unde putea să primească elevi deosebiţi ca: Takagi şi Nakayama de la Nippon Karate Kyokai, Yoshida de la Takudai, Obata de la Keio, Egami de la Waseda (viitorul său succesor), Hironishi de la Chuo, Noguchi de la Waseda, Ohtsuka, şi alţii. Este cunoscut că în timpul călătoriilor lui în lungul şi în latul Japoniei, în timp ce făcea demonstraţii şi ţinea prelegeri, Funakoshi avea pe Takeshi Shimoda, Yoshitaka (fiul său), Egami şi Ohtsuka în preajmă. Principali instructori din dojo-ul său, în anii treizeci şi patruzeci, au fost T. Shimoda şi Y. Funakoshi. Shimoda a fost, se pare, expert al şcolii Nen-ryu şi a mai studiat şi Ninjutsu, din păcate a murit foarte tânăr, în 1934, după unul dintre turneele demonstrative. Locul său a fost luat de Gigo (Yoshitaka) Funakoshi, un om cu un caracter deosebit şi foarte bine pregătit din punct de vedere tehnic.  Influenţa lui Yoshitaka asupra viitorului Karate-ului a fost foarte importantă, dar, din păcate, din nou moartea a venit prea devreme. El a murit la numai 39 de ani, de tuberculoză, în 1945.Artele Marţiale în Japonia anilor douăzeci şi până la începutul anilor patruzeci erau considerate ca fiind esenţial naţionale, în consecinţă, orice altă formă inpură era privită cu dispreţ, numită artă păgână sau sălbatică.Funakoshi a reuşit să învingă aceste prejudecăţi şi a câştigat recunoaşterea Karate-ului ca o Artă Marţială Japoneză în jurul anului 1941.Inutil să spunem că, după aceea, au apărut o sumedenie de cluburi de Karate în Japonia (trebuie precizat că Okinawa nu era considerată ca fiind parte a teritoriului tradiţional Japonez, la acea vreme). În anul 1924 Karate a fost introdus, pentru prima dată, ca materie predată, la Universitatea Keio. Au urmat Chuo, Waseda(1930), Hosei, Tokzo Universitz (1929), şi altele. A mai fost înfiinţat un club şi în Shichi-Tokudo, o clădire situată într-un colţ al domeniului regal.Funakoshi a predat, cel puţin o dată la două zile, în Shichi-Tokudo.

Gichin Funakoshi si-a adus o remarcabila contributie la dezvoltarea artelor martiale si in special a karate-ului. El a adus Karate-do din Okinawa în Japonia. El a conceput cele douăzeci de percepte ale karate-ului; aspecte considerate de el importante pentru educaţia elevului Karateka. Tot Funakoshi a compus Dojo Kun, prezent în şcolile de karate.

„Adevăratul Karate-do este antrenarea şi dezvoltarea minţii şi trupului în spiritul modestiei, devotatiei totale cauzei juste în perioade critice.” ( Funakoshi Gichin. 1973, Karate-do Kyohan, pagina 3).

Gichin Funakoshi s-a născut în Shuri, Okinawa. Funakoshi a venit în Japonia în 1922, la vârsta de 53 de ani, pentru a răspândi şi dezvolta Karate-do. El a fost desemnat să demonstreze karate la prima Convenţie Atletică Naţională în Tokio, organizată de Ministerul Educaţiei din Japonia. Funakoshi a studiat cu mulţi maeştri. A învăţat secretele artei lor şi a adus aceste secrete în Japonia. Odată ajuns aici el a deschis prima şcoală de karate, Meishojuka. Mulţi ani mai târziu a deschis faimoasa şcoală Shotokan, distrusă în timpul celui de-al II-lea război mondial.

Când a venit în Japonia Gichin Funakoshi a adus şaisesprezece kata-uri: cinci pinan, trei naihanchi, kushanku dai, kushanku sho, seisan, patsai, wanshu, chinto,jutte and jion. Funakoshi credea sincer că este nevoie de o viaţă pentru a stăpânii perfect „o mână” de kata şi, deci, şasesprezece vor fi suficiente. A ales kata-urile pe care le-a considerat cele mai potrivite pentru pregătirea fizică şi autoapărare, susţinând cu încăpăţânare „Karate este o artă nu un sport.”. Pentru el Kata era Karate. (Kim, Richard, 1974, The Weaponless Warriors, pagina 94).

Gichin Funakoshi era convins că aspectul intelectual era mult mai important decât cel fizic în karate.

Iată cele douăzeci de percepte concepute de el:

1.Karate începe şi se sfârşeşte cu respect.

2.În karate-do nu există intenţia de atac.

3.Karate este în slujba justiţiei.

4.Cunoaşte-te pe tine însuţi (însăţi), apoi pe ceilalţi.

5.Intuiţia este mai mult decât tehnică.

6.Eliberează-ţi mintea.

7.Ghinionul apare întodeauna din neglijenţă.

8.Nu practica karate numai în dojo.

9.Karate se practică toată viaţa, nu există limită.

10. Modelează-ţi viaţa de zi cu zi după karate-do, vei ajunge la myo.

11. Adevărata artă Karate este ca apa fierbinte: se transformă în apă rece dacă nu este încălzită permanent.

12. Nu te gândi cum să câştigi, gândeşte-te cum să nu pierzi.

13. Alternează tehnicile de apărare.

14. Bătălia se desfăşoară după cum manevrezi stările de kyo(deconcentrare, incapacitate de ripostă) şi jitsu (concentrare, capacitate de ripostă).

15. Gândeşte-te la mâna şi la piciorul cuiva ca la o sabie.

16. Când îţi părăseşti locuinţa ai în faţă numeroşi duşmani. Atitudinea ta poate invita la luptă.

17. Începătorii trebuie să ajungă să stăpânească perfect poziţiile fără să le judece, abia după aceea devin naturale.

18. Kata trebuie executat corect, fără schimbări, o luptă reală este, însă, cu totul altceva. Dacă kata este executată şi stăpânită corect, comportamentul într-o luptă reală este ca al apei şi succesiunea stărilor kyo-jitsu este corectă.

19. Puternic şi delicat, întins şi contractat, încet şi rapid, toate trebuiesc corelate cu respiraţia.

20. Gândeşte şi trăieşte cu aceste percepte în minte în fiecare zi.

Dojo Kun:

1. Caută perfecţiunea caracterului.

2. Fii credincios şi loial.

3. Dedică-te sincer.

4. Respectă pe ceilalţi.

5. Nu folosi violenţa.

Aceste cinci principii ale Dojo Kun sunt rezultatul direct al faptului că Shihan Gichin Funakoshi credea că, Karate-do este mai mult o artă decât un sport. Echilibrând şi îmbogăclip_image005ţind cele douăzeci de percepte enumerate mai sus, care reprezintă regulile călăuzitoare ale pregătirii personale, cu accentul pe strategie, Dojo Kun îndrumă elevul din punctul de vedere al dezvoltării morale. Faptul că Dojo Kun este recitat în multe şcoli tradiţionale Shotokan, cu voce tare, arată importanţa educării spiritului asupra educării fizicului. Accentul pus pe comportamentul moral şi drept menţine elevul pe calea care duce la dezvoltare individuală şi perfecţiune.

Gichin Funakoshi a fost un om modest. El a pus accentul pe perfecţionarea individuală. „El credea în bun simţ şi respectul pe care o fiinţă umană il datorează alteia.” (Kim Richard. 1982, The Classical Man, paginile 94-95).

Gichin Funakoshi a murit în 1957 în vârstă de 88 de ani. Contribuţia sa la dezvoltarea şi răspândirea artei karate do a fost covârşitoare. „Consider Karate-do ca fiind cea mai potrivită dintre toate artele marţiale pentru împlinirea nevoii de pregătire a spiritului.” (Funakoshi Gichin. 1973, Karate-do Kyohan, pagina 14).

==============================================================

MASATOSHI NAKAYAMA

Conducând spiritul și tradiția muncii lui Funakoshi Gichin.
Maestrul Nakayama Masatoshi avea arte marțiale în sângele său. Născut în aprilie 1913 în prefectura Yamaguchi, a fost descendent al clanului Sanada, în regiunea Nagano. Strămoșii săi erau instructori de înaltă calificare ai kenjutsu (arta spadei).
După intrarea în Universitatea Takushoku în 1932, Maestrul Nakayama sa alăturat imediat clubului de karate al universității, studiind sub masteratul Funakoshi Gichin și unul dintre fiii maestrului, Funakoshi Yoshitaka. Decât să-și dedice viața la karate, el a călătorit în China după absolvire pentru studii și pregătire ulterioară.
Când sa întors din China în mai 1946, sa întâlnit cu colegi Shotokan practicanți din zilele sale universitare pentru a revigora tradiția karate Shotokan cu Funakoshi Gichin ca Maestru Suprem. Împreună, în 1949, au înființat Asociația Japoniei de Karate. În 1955, la Yotsuya, în Tokyo, a fost construit un dojo central. A impulsionat construirea dojo-ului de sucursale JKA în toată Japonia.
Eforturile Asociației de Karate din Japonia de a întruchipa și de a promova spiritul karate-do au fost foarte apreciate de Ministerul Educației (acum Ministerul Educației, Științei, Sportului și Culturii). În 1957, Ministerul a acordat JKA recunoașterea juridică exclusivă în Japonia ca o asociație oficială a membrilor pentru promovarea modului de karate.

Maestrul Masatoshi Nakayama

Maestrul Masatoshi Nakayama
În acest timp și în următorii câțiva ani, Maestrul Nakayama a contribuit nemaiîntâlnit la artă. El a dezvoltat împreună cu instructorii JKA o nouă metodă de predare rațională, adaptată la nivelul și scopurile fiecărui student: karate ca instrument de dezvoltare fizică, karate ca metodă de autoapărare, karate pentru meciuri etc. El a subliniat de asemenea necesitatea ca fiecare aspect al formării să fie practic și din punct de vedere fizic și din punct de vedere kinesthetic și a analizat științific cum să facă acest lucru.
Mai mult, pentru a se asigura că adevărata esență a karate-do a fost transmisă corect, el și discipolii săi au stabilit un program de instruire de instructor de doi ani, care este încă singurul sistem de instruire specializat în lumea karate. Și antrenamentul nu se termină; JKA este, și întotdeauna a fost, singura organizație de karate a cărei instructori cu normă întreagă continuă să se întâlnească în fiecare zi pentru o practică comună. Prin acest program, instructorii JKA se străduiesc constant să-și perfecționeze și să-și perfecționeze karate-ul.
Maestrul Nakayama a inventat, de asemenea, primul sistem de meciuri de karate: primul Campionat JKA All Japan Karate a avut loc la Tokyo Metropolitan Gymnasium în octombrie 1957 – și a participat atât de mulți participanți și spectatori încât locul de desfășurare a fost ocupat la capacitate.
Adaptarea lui kata și kumite pentru sistemul de meciuri a fost un mare succes; Cel de-al 5-lea JKA All Japan Karate Championship, în 1961, a participat chiar și de către Maiestatea Sa, Prințul Coroanei din Japonia (acum Majestatea Sa Împăratul Japoniei). Karate a devenit din ce în ce mai populară în întreaga lume.
Maestrul Nakayama a apreciat aspectele spirituale ale karatei pe care le-a asumat profesorul său Funakoshi Gichin – mai ales virtutea modestiei și spiritul armoniei. El nu a obosit niciodată să predea, prin exemplul său, mai mult decât cuvintele sale, că demonstrarea acestor calități necesită nu numai un profund sentiment de proprietate, ci și o amintire constantă că „nu există nici un prim atac în karate”.
În practica actuală, Maestrul Nakayama a insistat ca fiecare tehnică să demonstreze cel mai bun și cel mai bun personal. El a subliniat, de asemenea, că este crucial să studiem trinitatea inseparabilă a karate-kihon, kata și kumite – ca una. Și a reamintit în mod constant tuturor că trebuie să țină cont de faptul că „calea de karate pe care o urmărim este o artă marțială cu mâna goală pe care o practicăm cu o inimă neclintită într-o stare de goliciune; Este o modalitate de a dezvolta personalitatea „.
În ultimii ani, a rezumat toate tehnicile și filosofia sa în faimoasa serie de 11 volume intitulată „Cel mai bun karate”.
Maestrul Nakayama a decedat în 1987, la vârsta de 74 de ani.

==============================================================

Categorii